Recuperare după adiție de os: Reacții adverse importante
Cuprins
Recuperarea după adiția de os presupune o perioadă în care organismul trece prin procese normale de vindecare, dar și prin reacții locale care pot necesita atenție. În majoritatea cazurilor, disconfortul, umflarea și sensibilitatea în zona intervenției se mențin în limite previzibile și sunt controlabile cu medicație obișnuită.
În același timp, există situații în care reacțiile post-operatorii se pot abate de la evoluția așteptată. De aceea, înțelegerea diferenței dintre semnele considerate normale și cele care pot semnala o complicație devine esențială în primele săptămâni după intervenție.
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația sau controalele recomandate de medicul chirurg. Evoluția după adiția de os este monitorizată individual, iar orice reacție care se abate de la indicațiile primite în cabinet trebuie discutată cu echipa medicală.
Ce este adiția de os
Procedura de adiție de os sau grefa osoasă este un act chirurgical care folosește material osos propriu sau un substitut biocompatibil pentru a reface zonele unde osul este subțire sau insuficient. Este recomandată frecvent înaintea inserării unui implant dentar sau, în anumite situații, pentru stabilizarea unui dinte existent [1].
Pentru a înțelege de ce funcționează această procedură, este util de știut că materialul folosit are rol de suport pentru osul propriu. Țesutul osos are capacitatea naturală de a se regenera, iar grefa oferă un spațiu stabil în care acest proces se poate desfășura.
Există mai multe tipuri de materiale utilizate în adiția de os:
- autogene: os prelevat de la pacient;
- alogene: os provenit de la un donator uman și procesat în condiții de siguranță;
- xenogene: materiale obținute din os de origine bovină, porcină sau ecvină, folosite ca matrice minerală;
- sintetice: materiale create în laborator, de regulă pe bază de calciu sau hidroxiapatită;
- combinate: asocieri între două sau mai multe tipuri de materiale, în funcție de necesitățile zonei.
Indiferent de tipul utilizat, scopul este același: crearea unui volum osos suficient și stabil pentru a continua planul de tratament.
Adiția de os este frecvent necesară înaintea inserării unui implant dentar, iar planul de tratament este stabilit în funcție de particularitățile zonei. Dacă vrei să consulți informațiile despre costurile implantului dentar, acestea sunt disponibile în articolul dedicat prețului implantului dentar.
Procedura adiției de os
Adiția de os se realizează în cabinet, sub anestezie locală, în urma unei planificări detaliate care include evaluare clinică și imagistică 3D. Procedura are o structură clară și se bazează pe pași chirurgicali standardizați.

1. Consultația și planul de tratament
Cazul este analizat prin examinare clinică și investigații imagistice 3D. Se stabilește tipul de grefă osoasă necesară, volumul care trebuie reconstruit și particularitățile anatomice ale zonei. Sunt evaluate istoricul medical și factorii care pot influența vindecarea.
2. Anestezia locală
Intervenția începe cu administrarea anesteziei locale, astfel încât pacientul să nu perceapă durere în timpul procedurii.
3. Pregătirea zonei
Se practică o incizie în gingie pentru a expune osul. Zona este curățată și pregătită, proces care poate include îndepărtarea țesuturilor care nu susțin regenerarea.
4. Plasarea materialului de adiție
Materialul de adiție este plasat în zona unde osul este insuficient și trebuie completat. Poate fi vorba despre particule, granule sau blocuri, în funcție de planul stabilit. Scopul este obținerea unui volum osos suficient și stabil.
5. Stabilizarea și sutura
Materialul poate fi acoperit cu o membrană specială pentru a proteja zona și a permite regenerarea controlată. La final, gingia este repoziționată și suturată, asigurând închiderea corectă a plăgii.
6. Vindecarea și integrarea grefei
În următoarele luni, grefa trece prin procesul de integrare, în care materialul se combină treptat cu osul natural. Vom stabili controale necesare pentru monitorizarea evoluției.
În anumite situații clinice, în funcție de volumul osos disponibil și de evaluarea preoperatorie, putem recomanda asocierea procedurii cu inserarea implantului dentar în aceeași ședință. Mai multe detalii sunt disponibile în articolul dedicat despre adiție de os și implant în aceeași zi.
Riscurile și reacțiile adverse ale adiției de os
Adiția de os activează procese naturale de vindecare, iar organismul răspunde prin inflamație locală și adaptarea țesuturilor la materialul introdus. După adiția de os apar reacții considerate firești, precum umflare, sensibilitate sau mici echimoze, generate de manipularea țesuturilor și de modificările temporare ale vascularizației.
În anumite situații, răspunsul poate depăși aceste limite normale. Factori precum tensiunea pe suturi, micromișcările zonei sau contaminarea plăgii pot favoriza reacții adverse după adiția de os, cum ar fi desprinderea marginii gingiei în zona inciziei sau infecția. Aceste manifestări necesită evaluare medicală.
- Durere care se accentuează
Durerea și sensibilitatea locală sunt de așteptat după intervenție și, în mod obișnuit, sunt ușor controlabile cu analgezice obișnuite (Algocalmin), conform recomandărilor medicale. Devine semn de evaluare medicală dacă durerea se accentuează, nu se ameliorează de la o zi la alta sau nu mai este controlabilă cu tratamentul prescris.
- Umflare (edem) și echimoze
Umflarea zonei operate în primele zile este un răspuns inflamator normal. De regulă, edemul crește în primele 48–72 de ore și apoi se reduce treptat. Este indicată evaluarea medicală dacă umflarea continuă să crească după primele zile, se extinde sau se asociază cu durere intensă ori alte semne de infecție. Pot apărea și vânătăi în jurul zonei operate, care se estompează treptat în zilele următoare.
- Sângerare persistentă
Sângerarea discretă care pătează pansamentul sau colorează saliva, poate apărea în primele ore după intervenție. Sângerarea care se menține continuu și nu se reduce după 15–20 de minute de compresie locală conform indicațiilor primite necesită contactarea echipei medicale.
- Infecții locale
Infecția postoperatorie apare în zona intervenției și se poate manifesta prin durere care se accentuează, umflare persistentă sau în creștere, posibil pulsatilă, roșeață marcată, senzație de tensiune, secreții purulente, eventual dificultate la masticație. În astfel de situații este necesară evaluare și tratament de specialitate.
- Puroi și miros neplăcut
Prezența secrețiilor purulente (galben-verzui) în zona adiției de os, asociate cu miros neplăcut, indică de regulă o infecție locală și necesită contact cu echipa medicală pentru evaluare și tratament.
- Dehiscență gingivală și expunerea grefei/membranei
În unele cazuri, suturile se pot desface parțial, iar gingia nu mai acoperă complet zona operată. Se poate observa expunerea materialului de adiție sau a membranei utilizate. Acest tip de complicație necesită monitorizare și, uneori, intervenții suplimentare.
- Febră
O temperatură corporală crescută (peste aproximativ 38 °C), mai ales dacă este însoțită de frisoane, stare generală alterată, durere accentuată sau secreții, poate semnala o infecție și justifică evaluare medicală.
- Tulburări de sensibilitate (parestezie, amorțeală)
În cazuri rare, pot apărea modificări de sensibilitate (amorțeală, furnicături) în zona buzei, bărbiei sau dinților vecini, mai ales când se recoltează blocuri osoase sau se lucrează în vecinătatea unor traiecte nervoase [2]. De cele mai multe ori, aceste manifestări sunt tranzitorii, dar necesită monitorizare medicală.
- Deplasarea sau fractura grefei
În anumite tehnici, mai ales când se folosesc blocuri de os [1], grefa poate să se deplaseze dacă zona nu este stabilă. În astfel de situații, o parte din volum se poate pierde, iar materialul poate deveni vizibil sau poate necesita îndepărtare. Dacă simți că zona se mișcă sau dacă durerea și inflamația nu scad, este necesară evaluarea medicală.
- Reacții de intoleranță la materialul de adiție
Materialele de adiție (autogene, alogene, xenogene sau sintetice) sunt selectate pentru biocompatibilitate ridicată. Reacțiile de tip alergic sunt considerate rare; mai frecvente sunt problemele legate de infecție, expunere sau integrare dificilă. O inflamație care persistă sau o recuperare semnificativ întârziată după adiția de os, fără altă cauză aparentă, necesită reevaluare de specialitate.
Umflătura după adiția de os
Umflarea apare frecvent după adiția de os și este o consecință firească a intervenției asupra țesuturilor. Edemul se poate dezvolta progresiv în primele 48–72 de ore, interval considerat, în general, normal în procedurile de augmentare osoasă, unde edemul și echimozele sunt descrise ca manifestări obișnuite ale vindecării inițiale.
Cât durează operația de adiție de os?
Durata intervenției se stabilește în cadrul consultației, deoarece depinde de tipul de adiție necesar, de volumul care trebuie reconstruit și de particularitățile fiecărui caz. În practică, multe proceduri de adiție se încadrează orientativ într-un interval de aproximativ 45–90 de minute, însă timpul poate varia în funcție de complexitate.

Procesul de recuperare după adiția de os
Iată cum se desfășoară procesul de recuperare și ce recomandări sunt utile pentru a susține vindecarea în condiții optime.
Recuperare după adiție de os în primele 3 zile
Atenția acordată în primele 72 de ore are un rol important în protejarea zonei operate. În această perioadă, obiectivul este reducerea edemului și evitarea presiunii asupra grefei.
- Aplică rece local pe zona facială corespunzătoare intervenției, în reprize de 15–20 de minute, alternate cu pauze de 15–20 de minute, timp de câteva ore pe zi, în primele 2–3 zile.
- Stai cu capul ușor ridicat când te odihnești, pentru a limita umflarea.
- Nu clăti energic gura; clătirea puternică poate crea presiune în zona adiției.
- Nu consuma lichide cu paiul, pentru a evita dislocarea cheagului de sânge.
- Administrează medicația prescrisă exact conform indicațiilor.
- Evită fumatul și alcoolul.
- Nu peria sau folosi ața dentară în prima zi. Poți relua, cu blândețe, periajul și utilizarea aței dentare din a doua zi după intervenție, evitând zona afectată.
Recuperarea după adiție de os în următoarele 4 zile
După primele trei zile, edemul începe să se reducă treptat. Vânătăile fac parte din evoluția obișnuită.
- Clătește ușor, fără mișcări bruște, dacă ai primit indicația de a folosi apă de gură antiseptică.
- Poți introduce treptat alimente moi și ușor de mestecat, evitând zona intervenției.
- Monitorizează orice modificări locale. Umflarea ar trebui să scadă; dacă se accentuează, este necesară evaluare.
- Evită sporturile de contact și activitățile intense până când stabilitatea zonei este verificată la control.
Procesul de recuperare poate dura, însă, în mod obișnuit, disconfortul se reduce progresiv. Este important să respecți indicațiile primite în cabinet și să contactezi echipa medicală dacă apar semne sau simptome care te îngrijorează.
Îngrijirea pe termen lung după adiția de os
Iată principalele indicații pentru îngrijirea după adiția de os pe termen lung, care sprijină vindecarea și reduce riscul complicațiilor.
- Urmează programul de controale stabilit de medic, pentru monitorizarea zonei operate și verificarea integrării grefei.
- Menține o igienă orală corectă și programează igienizări profesionale regulate, la intervalele recomandate.
- Folosește o periuță de dinți moale.
- Adoptă o alimentație echilibrată, bogată în proteine, vitamine și minerale, utile procesului de regenerare osoasă.
- Evită obiceiurile care pot afecta vindecarea (fumat, consum excesiv de alcool).
Alimentația după adiția de os
În primele două zile, alimentația se bazează pe preparate moi sau semilichide, la temperatura camerei. Sunt potrivite supele pasate, piureurile, iaurturile, smoothie-urile fără semințe și oul fiert moale. Sunt indicate și alte alimente moi, precum brânza proaspătă sau shake-urile proteice, utilizate frecvent în primele 24–48 de ore.
Evită alimentele fierbinți, foarte reci, crocante, tari ori lipicioase, deoarece pot irita zona operată sau pot produce presiune locală. Evită și utilizarea paiului, pentru a preveni mișcările care pot afecta stabilitatea zonei.
Hidratarea este importantă, preferabil cu apă sau lichide la temperatură moderată.
În zilele următoare, poți introduce treptat alte alimente moi, precum peștele gătit la abur, legumele fierte și pasate sau paste bine fierte. Mestecă pe partea opusă intervenției cât timp zona este sensibilă. Este recomandat să eviți alcoolul, băuturile carbogazoase și preparatele foarte condimentate, deoarece pot irita țesuturile sau pot influența vindecarea.
De ce să faci adiție de os la LLL Dental?
Pentru că aici găsești:
- o echipă cu experiență în proceduri de regenerare osoasă și implantologie;
- peste 25 de ani de practică în evaluarea și reconstruirea volumului osos;
- planuri de tratament adaptate fiecărui caz, inclusiv în situații complexe;
- tehnologii digitale moderne pentru o evaluare precisă a zonei care necesită adiție osoasă;
- posibilitatea de a realiza intervenția cu sedare conștientă, atunci când este necesar;
- protocoale stricte de sterilizare și un mediu orientat spre siguranță;
- materiale de adiție verificate clinic și sisteme de implanturi compatibile cu planul de tratament;
- proceduri efectuate conform ghidurilor actuale în regenerarea osoasă;
- un parcurs terapeutic conceput pentru confort și predictibilitate;
- conceptul One Stop Dentistry, prin care toate etapele sunt realizate în aceeași clinică.
Dacă ai nevoie de o evaluare a volumului osos înainte de un implant dentar sau vrei să afli dacă adiția de os este indicată în cazul tău, te poți programa la o consultație la LLL Dental.
[1] Kumar, P., Fathima, G., & Vinitha, B. (2013b). Bone grafts in dentistry. Journal of Pharmacy and Bioallied Sciences, 5(5), 125. https://doi.org/10.4103/0975-7406.113312
[2] Sanz‐Sánchez, I., Sanz‐Martín, I., Ortiz‐Vigón, A., Molina, A., & Sanz, M. (2022). Complications in bone‐grafting procedures: Classification and management. Periodontology 2000, 88(1), 86–102. https://doi.org/10.1111/prd.12413