Punga parodontală: Ce este, de ce apare și cum o tratăm?

Indiferent de naționalitate, de origini ori de clinica în care lucrează, medicii stomatologi din întreaga lume ne transmit același mesaj regulat: control la 6 luni și menținerea igienei orale. Mulți au înțeles deja rostul acestor sfaturi prețioase, în timp ce alții încă se confruntă cu probleme serioase.

Poate că tu nu ai ajuns în acest punct, dar sigur cunoști pe cineva care suferă parodontoză – o afecțiune inflamatorie care necesită intervenție rapidă. În caz contrar, boala va distruge în timp țesuturile de susținere ale dinților, urmând ca aceștia să capete mobilitate. Cum apare punga parodontală? Ce este aceasta? Care sunt modalitățile de tratament? Informează-te corect din acest articol.

Ce sunt pungile parodontale?

Prin pungi parodontale ne referim la niște adâncituri neobișnuite, care apar în șanțul gingival, adică în spațiul format între dinte și gingie. Acestea sunt caracteristice bolii parodontale, fiind însoțite de gingii inflamate și chiar de distrugerea osului alveolar. Aceste spații care se formează ca urmare a retracției gingivale adăpostesc bacterii și resturi alimentare. Așa este favorizată inflamația.

Reține și faptul că punga parodontală poate apărea și la un singur dinte, în absența parodontozei. Mulți asociază punga parodontală falsă cu boala parodontală moderată, dar la o analiză mai amănunțită, putem observa că nu există modificări ale țesutului osos. De cele mai multe ori apare la gingivite de cauză hormonală (în sarcină, ciclu menstrual neregulat, pubertate etc).

Cum se formează pungile parodontale?

Nu întâmplător am început acest articol cu gândul la igiena orală. Atunci când dinții nu sunt curățați corect sau cu regularitate, se formează placa bacteriană – un strat subțire, lipicios și incolor care conține bacterii, resturi alimentare și salivă. Dacă această placă bacteriană nu este îndepărtată zilnic se mineralizează în timp și apare tartrul dentar – o depunere dură, galbenă sau maronie, care se formează, de regulă, la baza gingiilor. Dacă placa bacteriană se poate îndepărta zilnic acasă, tartrul se îndepărtează doar în cabinetul medical.

Dacă nu ajungi în timp util la stomatologie, acesta va crea mediul propice pentru înmulțirea bacteriilor. Așa se instalează prima fază a bolii parodontale – gingivita, o afecțiune reversibilă, dar cu o evoluție destul de rapidă. De aici și până la parodontoză avansată mai sunt doar câțiva pași. Cum se întâmplă? Atunci când bacteriile se înmulțesc, gingia devine tot mai sensibilă, se retrage și va permite acumularea bacteriilor între dinte și țesut. Așa apare punga parodontală. Vestea bună pentru pacienții conștiincioși este că parodontoza nu se instalează peste noapte. Astfel, dacă respecți vizitele regulate la stomatologie, boala poate fi stopată în stadiu incipient.

Cum arata pungile parodontale?

De multe ori, pungile parodontale pot fi identificate chiar de către pacient acasă, în fața oglinzii. Gingia își modifică treptat culoarea din roz în roșu aprins sau albăstrui. Dacă în mod normal, gingia sănătoasă se potrivește strâns pe dinte, atunci când se instalează parodontoza, aceasta se retrage și creează un spațiu – punga parodontală. Aceasta apare pe partea frontală a dinților și este necesar un control stomatologic de urgență pentru a diagnostica problema, pentru a măsura adâncimea și pentru a crea un plan personalizat de tratament.

Simptomele pungilor parodontale

Deși primele simptome pot trece de multe ori neobservate, ar fi bine să citești cu atenție următoarele rânduri. Există câteva semne care ar trebui să te trimită de urgență la stomatologie:

• Inflamația gingivală
• Aspectul alungit al dinților
• Respirația urât mirositoare
• Sensibilitatea dentară
• Mobilitatea dentară

Cauze si factori de risc

Așa cum menționam mai sus, principala cauză pentru formarea pungilor parodontale este igiena orală deficitară. Ca o mică recapitulare, placa bacteriană neîndepărtată zilnic se transformă în tartru. Acesta din urmă va irita gingiile și va crea un mediu potrivit pentru dezvoltarea bacteriilor. Totuși, pe lângă această principală cauză, există și alți factori de risc, iar aici ne referim la:

• Dietă bogată în carbohidrați: Dacă nu știai, carbohidrații hrănesc bacteriile și le ajută să elibereze acizii nocivi pentru dinți;
• Obezitate: În cazul persoanelor care suferă de obezitate, răspunsul imun al organismului scade odată cu acumularea kilogramelor în plus. Astfel, organismul nu va mai fi capabil să lupte cu infecțiile;
• Tutunul: Din păcate, tutunul este unul dintre principalii factori de risc. Substanțele nocive afectează direct vasele de sânge, scăzând nivelul de vascularizare;
• Anumite boli: Există și anumite boli care pot facilita apariția pungilor parodontale și ne referim, în primul rând, la diabet, artrită, leucemie, SIDA și boli carido-vasculare;
• Vârsta: Și înaintarea în vârstă poate conduce la o sensibilitate mai mare a țesuturilor gingivale, de aceea se insistă asupra controalelor dese;
• Genetica: Un alt factor de risc este genetica. Ne place sau nu, unele persoane sunt mult mai predispuse decât altele, iar motivul ține doar de genetică.

Tipuri de pungi parodontale

În funcție de gravitatea situației și de adâncimea pungilor parodontale, acestea pot fi clasificate de la normale până la avansate. Iată despre ce este vorba:

• Pungi parodontale normale: Spațiul dintre dinte și gingie nu măsoară mai mult de 3 mm, iar cu o igienă dentară realizată corect, acesta nu ar trebui să se adâncească;
• Pungi parodontale în fază incipientă: Spațiul mai sus menționat începe să se adâncească și măsoară între 3 și 5 mm. Apare sângerarea gingivală, iar pe radiografie se poate observa și o mică pierdere osoasă. Totuși, gingia se dezlipește de dinte undeva la 2 mm;
• Pungi parodontale moderate: Spațiul măsoară acum între 5 și 7 mm, sângerarea este mult mai abundentă, iar pe radiografie se poate observa o pierdere osoasă mult mai mare. Gingia se dezlipește de dinte între 3-4 mm;
• Pungi parodontale avansate: Spațiul măsoară peste 7 mm, deci vorbim despre cel mai avansat stadiu de boală. Pe lângă sângerare, apare mobilitatea dentară iar gingia se desprinde de dinte mai mult de 5 mm. Este cea mai avansată formă de boală deoarece bacteriile au acum mai mult spațiu pentru a se înmulți.

Cum se pot trata pungile parodontale?

Poți elimina o pungă de puroi pe gingie cu tratament de specialitate, dar e important să te vadă un medic specialist. Ai aflat deja că parodontoza este o boală care avansează treptat și care te poate duce în punctul de a-ți pierde dinții. De aceea, insistăm asupra celor două etape esențiale: diagnostic și tratament personalizat.

Diagnosticul pungilor parodontale

În etapa de diagnostic, se evaluează țesuturile gingivale printr-o procedură numită parodontometrie. Practic, se folosește o sondă specială care se introduce în spațiul dintre dinte și gingie, cu scopul de a se stabili adâncimea. Este o procedură rapidă și complet nedureroasă.

Tratamentul pungilor parodontale

În funcție de stadiul bolii, tratamentul pungilor parodontale poate fi mai simplu ori mai complex. În orice caz, fiecare pacient va primi un plan personalizat de tratament, care poate include următoarele:

• Curățarea profesională: Pungile parodontale de mici dimensiuni pot fi curățate prin detartraj profesional – o procedură simplă și nedureroasă, realizată doar în cabinetul stomatologic. În completare, poate fi nevoie și de chiuretaj – eliminarea țesuturilor afectate;
• Scalarea si planarea radiculară: Planul de tratament parodontal poate diferi de la un pacient la altul. De exemplu, pentru mulți se recomandă scalarea și planarea radiculară – procedura cu ajutorul căreia se curăță rădăcinile dinților pentru a îndepărta acumulările de tartru. Vorbim despre o procedură care poate fi recomandată și în scop preventiv;
• Antibiotice: În completarea procedurilor realizate în cabinet, se poate recomanda și un tratament cu antibiotice. De regulă, astfel de medicamente se prescriu atunci când apar abcese ori când dintele prezintă mobilitate avansată;
• Tratament chirurgical: Pacienții care se prezintă la stomatologie cu pungi parodontale adânci pot fi supuși unui tratament chirurgical. Operația cu lambou se realizează pentru a elimina țesuturile afectate, salvând astfel dintele. Mai pe scurt, se realizează o incizie, se ridică gingia și se curăță suprafețele radiculare. La final, țesuturile se suturează. În cazuri mult mai complexe, procedura poate fi completată și de adiția osoasă;
• Tratament cu laser: Laserul folosit în parodontologie are rolul de a îndepărta depunerile și bacteriile, curățând în profunzime țesturile afectate. Comparativ cu metodele clasice de tratament, laserul are avantajul vindecării accelerate.

Metode de prevenție a pungilor parodontale

Deși multe persoane se expun factorilor de risc, există câteva metode simple prin care se poate preveni sau întârzia apariția pungilor parodontale. Iată care sunt acestea:

• Igiena zilnică: Pereiază-ți dinții de două ori pe zi, completând rutina cu dușul bucal și ața dentară. De asemenea, ar fi indicat ca la următorul consult stomatologic să întrebi despre rolul pastei de dinți cu fluor;
• Evită obiceiurile vicioase: Dacă știi că ești predispus genetic la astfel de probleme, ai putea încerca să eviți obiceiurile vicioase. Tutunul și alcoolul afectează răspunsul imun al organismului în lupta cu bacteriile;
• Evită alimentele și băuturile bogate în zahăr: Nu zice nimeni să nu mănânci dulce, dar sfatul medicilor este să apelezi zilnic la moderație;
• Vizite regulate la stomatologie: Nu rata controlul de 6 luni (sau mai des, în funcție de caz). E important să ajungi la stomatologie de cel puțin două ori pe an pentru igienizarea profesională, dar și pentru a diagnostica din timp formele incipiente de parodontoză.

În concluzie, punga parodontală apare, de regulă, pe fondul nerespectării regulilor simple de igienă orală. Din păcate, netratată cu responsabilitate, o astfel de problemă poate conduce în timp la pierderea dinților.