Tartru dentar: Ce este, cauze, tratament si preventie
Chiar și cei care și-au creat o rutină strictă de îngrijire a dinților se confruntă la un moment dat cu acumularea tartrului. Aparent o problemă inofensivă, tartrul dentar este unul dintre principalii inamicii sănătății orale. Depunerile de pe dinți nu sunt doar inestetice, ci pot provoca probleme majore celor care rămân indiferenți și amână vizitele la stomatologie.
Explicăm, în rândurile următoare, ce înseamnă tartru dentar, cum apare, cum se îndepărtează, dar și cum se previne. Este important să înțelegi aceste aspecte pentru a putea menține o igienă orală corectă, prevenind complicațiile asociate.
Ce este tartrul dentar?
Prin tartru ne referim la o acumulare de bacterii și depozite care se formează în timp pe suprafața dinților. Depozitele sunt dure și se instalează la marginea gingiilor, ajungând în cele din urmă pe o suprafață destul de extinsă. Poți observa încă de acasă aceste depozite, pe care unii pacienți le numesc, mai simplu, piatră pe dinți. La început, tartrul are o culoare albicioasă. Mai târziu se îngălbenește și, odată cu trecerea timpului, dar și pe fondul consumului de cafea, vin sau tutun, se transformă în maro închis.
Diferența dintre tartru dentar și placă bacteriană
Pentru a înțelege cum apare tartrul pe dinți, trebuie să știi cum se instalează placa bacteriană dentară și care sunt riscurile asociate cu neglijarea acesteia. Mai concret, placa bacteriană se formează, în mod natural, din cauza bacteriilor localizate la nivelul cavității bucale. Acestea intră în contact cu alimentele și formează o peliculă albă și lipicioasă, inofensivă în primele ore. Dacă nu este îndepărtată corespunzător, prin periaj, urmat de apă de gură și ață dentară, se întărește și se transformă, pe parcursul timpului, în piatră dentară. Aceasta din urmă, se formează atât pe suprafața dinților, cât și în spațiile interdentare. Nu se poate îndepărta acasă, ci doar la stomatologie, prin detartraj profesional. Vom detalia și acest subiect pe parcursul articolului.
Tipuri de tartru dentar
Înainte de a-ți prezenta cele două tipuri de tartru dentar, trebuie să știi că această problemă poate afecta pacienții de toate vârstele, de la cei tineri până la cei vârstnici, indiferent că vorbim despre dinții naturali ori despre coroane și alte lucrări protetice. Tartrul la copii trebuie tratat cu aceeași responsabilitate.
Revenim acum la scurta clasificare a depunerilor dentare. Astfel, pacienții care ajung la stomatologie pot fi împărțiți în două categorii: cei care au tartru supragingival și cei care au tartru subgingival.
Tartru supragingival
Tartrul supragingival apare la marginea gingiilor, la marginea dinților și în spațiile interdentare. Este vizibil cu ochiul liber, iar consistența acestuia este una dură. Culoarea este gălbuie la început, dar se închide odată cu trecerea timpului. Persoanele care fumează ori care consumă alimente sau lichide puternic colorate pot ajunge la stomatologie cu tartru negru. În orice caz, mineralizarea acestuia se produce în mod natural, din cauza salivei și substanțelor din alimentație.
Tartru subgingival
Tartrul subgingival este greu de depistat acasă deoarece se formează în spațiile dintre dinți și gingii. În cazul de față, riscurile sunt mult mai mari, în sensul că, odată cu trecerea timpului, tartrul subgingival poate afecta semnificativ gingiile, dar și oasele de susținere. De la amânarea controlului stomatologic până la parodontoză mai sunt doar câțiva pași.
Factorii care contribuie la formarea tartrului dentar
Tartrul nu apare peste noapte, ci este un proces destul de amplu, care are nevoie de timp pentru a-ți crea probleme grave. Există o serie de factori care contribuie la dezvoltarea bacteriilor și mineralizarea acestora, factori pe care ar trebui să-i cunoști. Iată care sunt aceștia:
- Igiena dentară deficitară – O igienă orală corectă impune periaj de cel puțin două ori pe zi, dar și folosirea aței dentare, pentru a elimina resturile alimentare din spațiile inaccesibile periuței. Pacienții care nu respectă această rutină simplă se pot confrunta adesea cu această problemă, fiind supuși și altor riscuri.
- Alimentație bogată în zahăr – Placa bacteriană este favorizată de alimentele bogate în zahăr, dar și de alimentele bogate în carbohidrați. Prăjiturile, dulciurile de orice fel și băuturile acidulate pot conduce, în tăcere, la acumularea bacteriilor pe suprafața dinților. Neîndepărtate la timp, pe fondul igienei necorespunzătoare, se transformă în tartru. În lipsa unui control periodic, pacienții se pot confrunta, mai târziu, cu demineralizarea dinților, dar și cu alte probleme pe care le-ar fi putut evita prin prevenție.
- Obiceiurile vicioase – Pe fond de stres, foarte multe persoane apelează la obiceiurile vicioase pentru a-și găsi liniștea, iar cel mai bun exemplu este tutunul. Sigur că fumatul este o alegere și nu îți poate impune nimeni ce să faci. Totuși, pentru a preveni complicațiile de ordin dentar, pacienții care fumează ar trebui să ajungă mai des pe scaunul medicului stomatolog. Tutunul favorizează apariția tartrului.
- Structura dentară – Persoanele care au o structură dentară atipică se confruntă mai des cu apariția depunerilor dentare. Dacă ai dinții înghesuiți, înseamnă că îți este destul de dificil să elimini, chiar și prin periaj atent, toate resturile alimentare. În timp, bacteriile se mineralizează și ai nevoie de ajutorul medicilor.
- Fluxul de salivă – Știai că saliva are un rol deosebit de important în neutralizarea acizilor? Acest proces firesc poate fi încetinit de un nivel scăzut al fluxului de salivă. Persoanele care au gura uscată, de exemplu, pot fi mult mai predispuse la acumularea plăcii bacteriene.
- Vârsta – Tartrul dentar poate apărea mai frecvent la maturitate, fiind o problemă tot mai serioasă odată cu trecerea timpului.
Tratamente pentru îndepărtarea tartrului
Dacă vrei să afli cu ce se curăță tartrul de pe dinți, să știi că nu o să găsești răspunsul acasă, în fața oglinzii. Depozitele inestetice de pe dinți se îndepărtează doar în cabinet, prin detartraj. Se folosesc atât instrumente specifice pentru curățarea manuală, cât și aparate cu ultrasunete. În completare, se folosește și airflow-ul, un jet de aer combinat cu apă și bicarbonat de sodiu. Acesta din urmă are rolul de a curăța zonele greu accesibile. La final, se realizează periaj profesional. În unele cazuri, se recomandă și fluorizarea dentară, în cabinet sau acasă, pe o perioadă determinată de timp.
Vrei să știi cât de mult doare detartrajul? Află că această procedură nu doare absolut deloc. Sigur că vei simți un mic disconfort și poți căpăta, pentru câteva zile, o sensibilitate dentară, dar durerea nu trebuie să te împiedice să faci o programare la clinică.
Riscurile asociate cu tartrul dentar
Acum că știi ce înseamnă detartrajul, putem detalia riscurile asociate cu nerespectarea controalelor de rutină. La modul general, se recomandă un tratament pentru dizolvarea tartrului dentar la fiecare 6 luni. Doar așa se pot elimina complicațiile, despre care îți putem spune încă de acum că sunt destul de numeroase. Iată câteva dintre problemele cu care te poți confrunta dacă ratezi programările regulate la stomatologie:
- Cariile dentare – Neîndepărtate la timp, depunerile dentare vor afecta smalțul dinților, favorizând apariția cariilor;
- Inflamarea gingiilor – Tartrul afectează profund și țesuturile din jurul dinților. Drept urmare, foarte mulți pacienți ajung la stomatologie cu gingii inflamate și dureroase. Sângerarea, retracția gingivală și gingivita sunt reacțiile care se produc în lanț, pe fondul igienei orale deficitare;
- Parodontoza – Spuneam mai sus că aceste depuneri de bacterii afectează atât suprafața vizibilă a dinților, cât și țesuturile de susținere. Neîndepărtat la timp, tartrul poate provoca parodontoză;
- Mobilitatea și pierderea dinților – Mult mai târziu, în stadii avansate, pacienții se pot confrunta chiar și cu pierderea dinților.
Prevenirea apariției tartrului dentar
Prevenția este cel mai bun tratament, iar în cazul de față, obiceiurile zilnice trebuie să includă o igienă orală adecvată. Spuneam la începutul articolului că până și cele mai meticuloase persoane au nevoie de un tratament pentru îndepărtarea tartrului, dar există câteva metode simple prin care poți reduce semnificativ cantitatea bacteriilor acumulate pe suprafața dinților. Aici ne referim la:
- Periaj zilnic, completat de ață dentară și apă de gură antiseptică. Periajul se realizează de cel puțin două ori pe zi;
- Dietă echilibrată pentru a evita, pe cât posibil, alimentele și băuturile bogate în zahăr;
- Controlul obiceiurilor vicioase;
- Consult stomatologic la fiecare 6 luni.
Așadar, tartrul reprezintă o problemă comună în rândul pacienților de orice vârstă. Neîndepărtat în timp util, acesta poate conduce la complicații grave și, în cele din urmă, la pierderea dinților.
Întrebări frecvente
Tartrul poate influența respirația?
Da, tartrul poate contribui la apariția respirației urât mirositoare, o problemă destul de neplăcută în contextul social. Bacteriile contribuie la acest proces.
Ce măsuri de prevenție pot lua părinții pentru a preveni apariția tartrului în rândul celor mici?
Ca și în cazul adulților, măsurile de prevenție țin de o igienă orală corespunzătoare, alimentație echilibrată și vizite periodice la stomatologie.
Există riscuri asociate cu detartrajul?
Detartrajul este o procedură sigură. Deși dinții capătă o ușoară sensibilitate pentru câteva zile, detartrajul nu afectează smalțul și nici structura acestora.
Cum se poate preveni disconfortul în timpul detartrajului?
Detartrajul nu doare. Totuși, dacă te confrunți cu episoade de anxietate, poți discuta cu echipa medicală despre opțiunile de gestionare a durerii. Dinții se pot curăța și sub anestezie locală.