Ce este smalțul dinților: Rol, îngrijire și tratamente

Știai că dinții tăi au un scut puternic care îi protejează de carii, pete și factori nocivi? Smalțul dinților este supereroul acestui articol – un strat care acționează ca o armură de protecție. Cum această armură are nevoie de îngrijire specială pentru a-și îndeplini rolul cu succes, orice pacient trebuie să știe cum să o protejeze. Despre rolul smalțului dentar, îngrijirea corespunzătoare și tratamentele necesare discutăm în rândurile următoare.

Ce este smalțul dinților? 

Prin smalț dentar ne referim la un înveliș de aproximativ 2 milimetri care protejează straturile interne ale dintelui – dentina și pulpa. Poate nu știai dar vorbim în acest articol despre cel mai dur țesut din corpul uman. Smalțul dentar este incredibil de rezistent, chiar mai dur decât oasele. Deși este foarte rezistent, acesta se poate degrada în timp și nu se regenerează. Placa bacteriană, bacteriile și acizii din alimentele și băuturile consumate zilnic pot contribui la deteriorarea acestui țesut. Fără adoptarea măsurilor de prevenție și fără tratament de specialitate, pacientul se poate confrunta cu probleme serioase, precum sensibilitate dentară, demineralizarea dinților sau eroziune dentară – dinți transparenți.

Structura și compoziția smalțului dentar

Pentru a înțelege exact cât de important este să menținem sănătatea smalțului dentar, îți prezentăm, pe scurt, structura și compoziția acestuia:

Conținut

Smalțul dentar conține peste 95% substanțe anorganice, cele mai multe fiind cristalele de hidroxiapatită. Atenție, acestea oferă caracterul rezistent, dar trebuie să menționăm un aspect deosebit de important – devin vulnerabile în prezența acizilor. Smalțul dentar mai conține aproximativ 2% – 3% apă și 1% – 2% substanțe organice.

Structură

Prisme  de smalț 

Prismele sunt componentele de bază alte smalțului dentar. Fiecare tijă conține mii de cristale, oferind rezistența de care aminteam mai sus. Pe de altă parte, prismele pot influența nivelul sensibilității atunci când apare eroziunea smalțului dinților.

Cristale de hidroxiapatită

Sunt principalele minerale care compun smalțul, minerale care conțin fluor, sodiu și magneziu. În contactul cu alimentele și băuturile acide, aceste cristale se dizolvă în timp și favorizează apariția cariilor.

Material interprismatic

Acest material este alcătuit tot din cristale de hidroxiapatită, dar diferă ca poziționare. Este modul unic prin care dinții beneficiază de acel scut despre care scriam în introducere. Acest material susține rezistența la contactul cu alimente reci sau fierbinți sau în cazul șocurilor. De asemenea, este responsabil cu rezistența la decolorare și eroziune.

Grosime

Smalțul dentar are aproximativ 2 milimetri în zonele specifice masticației, dar se subțiază pe măsură ce se apropie de gingie.

Culoare

Smalțul dentar nu are aceeași culoare la toată lumea. Nuanțele variază de la gri pal până la galben deschis. Totuși, culoarea dinților este dată de culoarea dentinei pentru că smalțul este, în principal, un strat mai transparent.

Rolul smalțului dinților 

Rolul smalțului dentar este de a proteja părțile interioare ale dinților, inclusiv dentina și pulpa dentară. Fiindcă sunt mai sensibile, au nevoie de acel supererou prezentat în introducere. Iată o imagine mai amplă asupra rolurilor pe care le îndeplinește un smalț sănătos:

• Protecție: Smalțul acționează ca o barieră puternică împotriva decolorării și uzurii;
• Rezistența la acizi: Datorită compoziției minerale, smalțul este scutul natural al dinților împotriva eroziunii provocate de bacterii, alimente și băuturi cu un conținut ridicat de acid;
• Izolare: pentru că este un bun conductor, smalțul asigură o bună izolare pentru dentina și pulpa dentară. Acest lucru ajută la prevenirea sensibilității în cazul contactului cu alimente/băuturi reci sau fierbinți;
• Senzații: Smalțul contribuie la transmiterea senzațiilor desi  protejează dentina. Un smalț sănătos transmite întocmai senzațiile de presiune și temperatură;
• Estetică: Un smalț sănătos contribuie la aspectul general al dinților. Acesta influențează aspectul la nivel de nuanță, grosime și mineralizare;
• Igienă: Un smalț dentar sănătos asigură o igienizare corectă datorită suprafețelor lucioase.

Cauzele deteriorării smalțului dentar 

Deteriorarea smalțului dentar provoacă sensibilitate dentară, eroziune și vulnerabilitate. Fără un scut de protecție, dinții sunt mult mai predispuși la carii, infecții și fracturi. Iată care sunt motivele care te pot aduce în acest punct:

• Acizii din alimente și băuturi: În această categorie includem băuturile carbogazoase, băuturile energizante, citricele, fructele de pădure și bacteriile din gură. Acestea din urmă se hrănesc cu zahărul din alimente și băuturi și produc acizi;
• Igiena orală deficitară: Periajul agresiv, folosirea unei periuțe cu dinți duri sau lipsa periajului sunt acțiuni care favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene și a tartrului. Așa se deteriorează smalțul;
• Bruxism: Scrâșnitul din dinți uzează smalțul dentar fără să-ți dai seama;
• Refluxul gastroesofagian: Smalțul dentar devine sensibil la contactul cu acidul gastric care, pe motiv de reflux, revine în cavitatea orală;
• Vărsături frecvente: Unele afecțiuni provoacă vărsături frecvente. Aceste vărsături conțin sucul gastric despre care spuneam că este acid;
• Predispoziții genetice: Sunt persoane care au un smalț mai sensibil din cauza geneticii;
• Boli sistemice: Bolile care afectează starea generală de sănătate, dar și anumite medicamente care reduc fluxul de salivă;
• Gura uscată: Persoanele care suferă de gură uscată sunt mult mai predispuse la a avea probleme cu smalțul dentar. Saliva ajută procesul de neutralizare a acizilor. 

Prevenirea deteriorării smalțului 

Prevenția este cel mai bun tratament. Cum unul dintre principalii inamici ai smalțului dentar este consumul excesiv de zahăr, alimente și băuturi acide, se recomandă să clătești gura cu apă pentru neutralizarea acizilor după ce ai consumat fugitiv astfel de alimente/băuturi. Este indicat să-ți cureți dinții după 30 de minute. Iată și alte măsuri de prevenție:

• Încearcă să reduci consumul de zahăr: Este principalul factor de risc pentru multe probleme asociate cu starea generală de sănătate. În cazul problemelor dentare, zahărul favorizează dezvoltarea bacteriilor;
• Învață să realizezi periajul corect: Evită periajul agresiv și utilizarea excesivă a produselor de albire. Medicul stomatolog îți poate oferi toate informațiile necesare pentru a învăța să-ți creezi o rutină corectă;
• Mergi periodic la stomatologie: Un control periodic  la fiecare 6 luni, te va ține departe de  proceduri costisitoare și dureroase.

Tratamente pentru refacerea smalțului 

Smalțul dinților se regenerează? Odată deteriorat, smalțul dinților nu se poate regenera, dar există tratamente care ajută la remineralizarea și întărirea acestui strat protector. Le împărțim în două categorii:

Tratamente pentru refacerea smalțului în cazul leziunilor superficiale

Leziunile superficiale denotă faptul că distrugerea smalțului se află într-un stadiu incipient. Cel mai probabil, pacientul a ajuns în timp util la stomatologie. Iată ce tratamente se pot propune:

Fluorizarea dinților

Fluorul întărește smalțul dentar și contribuie remineralizarea dinților. Prin fluorizarea dinților se previne dezvoltarea cariilor și apariția fisurilor. De asemenea, fluorul ameliorează sensibilitatea dentară și disconfortul la contactul cu alimentele/băuturile reci sau fierbinți. În paralel, se recomandă folosirea pastei de dinți cu fluor sau, atunci când este necesar, aplicarea gelurilor speciale. Fluorul este cel mai bun tratament pentru întărirea dinților.

Sigilarea dentară

Sigilarea dentară se recomandă în special copiilor pentru a preveni uzura smalțului dentar, oferind protecție împotriva cariilor. Aici depinde care sunt factorii de risc.

Recomandări privind alimentația

Așa cum spuneam mai sus, alimentația are un rol important în menținerea sănătății orale. Cere mai multe detalii în cabinet! Consumul de alimente bogate în calciu și fosfor te poate ajuta.

Tratamente pentru refacerea smalțului în cazul leziunilor mari

Leziunile minore se pot depista la un simplu control de rutină. Adevăratele probleme apar atunci când pacientul omite să mai treacă pe la stomatologie. În cazul leziunilor mari se recomandă restaurarea dentară cu:

• Obturații din compozit: Se aplică un material compozit (specific plombei) în cavitatea formată de carie, după ce țesutul alterat a fost îndepărtat. Compozitul se întărește cu ajutorul unei lămpi și, dacă dintele este atent îngrijit, poate rezista chiar și peste 10 ani;
• Fațete dentare: Pentru protecție suplimentară și estetică deosebită, pacienții optează, de multe ori, pentru fațete dentare. Acestea se aplică pe partea frontală a dinților. Totuși, acest tip de restaurare dentară nu poate fi recomandat în cazul deteriorărilor grave. Fațetele de aplică pe dinții sănătoși;
• Coroane dentare: Dacă dintele este puternic afectat, coroana dentară este singura soluție pentru a-i reda forma și funcționalitatea. Coroana dentară acoperă dintele, tratat în prealabil, devenind stratul ce îi oferă protecție.

Cum să îngrijești corect smalțul dinților

O rutină corectă pentru îngrijirea smalțului dentar presupune dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase și utilizarea produselor potrivite. Câteva sfaturi:

• Alege o pastă de dinți cu fluor. Acesta ajută la remineralizarea smalțului, oferindu-i protecție împotriva acizilor. De asemenea, se recomandă să folosești o periuță medie și să nu agresezi suprafețele dentare și țesuturile din jur în timpul periajului. Aplică mișcări blânde. Periajul se realizează de două ori pe zi, timp de două minute;
• Folosește ață dentară pentru a îndepărta resturile alimentare din zonele greu accesibile. În completare, apa de gură oferă smalțului protecție;
• Hidratează-te pentru a spori cantitatea de salivă. Un conținut adecvat de salivă ajută la neutralizarea acizilor și la menținerea pH-ului echilibrat. Hidroxiapatitele din compoziția smalțului se degradează atunci când nivelul pH-ului este sub 4,5;
• Consumă alimente bogate în calciu, precum: lactate, legume cu frunze verzi, nuci și migdale.

Așadar, smalțul protejează dinții de factorii externi. Odată deteriorat, acesta nu se poate regenera. Programează o consultație de rutină la fiecare 6 luni pentru a depista problemele în stadiu incipient și pentru a primi sfaturi personalizate! Eroziunea dentară poate fi prevenită.